Din cauza incursiunilor turceşti, construcţia începe mai târziu, la 22 mai 1699 şi se termină la 7 mai 1703, când are loc sfinţirea bisericii. Zidirea propriu-zisă durează însă numai un an, deoarece zugravul, un anume Ivan, se iscăleşte în exteriorul tencuit la anul 1700. În jurul acestui an are loc şi decorarea picturală a locaşului de cult, de către renumitul pictor Neagoe şi ieromonahul Partenie din Tismana.
Biserica este zidită din cărămidă şi bucăţi de zgură de la topitoriile minelor de aramă. Zidul de împrejmuire datează probabil din aceeaşi vreme cu biserica, fiind original din piatră de munte legată cu mortar de var nestins, amestecat cu pământ.
Vânătorii de comori caută aurul lui Brâncoveanu la Mănăstirea Baia de Aramă. Aur mult, la care a râvnit chiar şi Ceausescu. S-au făcut săpături, ar fi fost decoperită harta comorii şi chiar un document semnat în 1703 de Brâncoveanu.
Un preot de la mănăstirea Baia de Aramă a fost filmat cu camera ascunsă povestind cum a descoperit în zidul din altar harta comorii şi chiar testamentul scris de Constantin Brancoveanu în 1703.
"În cutie erau mai multe acte, printre care şi documentele
astea, planul comorii respective", a spus preotul Blaj, fiind filmat cu camera ascunsă. Apoi, la mănăstirea Baia de Aramă încep suspect lucrări de reparaţii. Muncitorii chemaţi de preot- romi din Strehaia. Vestea despre aurul brâncovenilor îngropat sub mănăstire s-a răspândit repede şi mănăstirea a fost luată cu asalt de romi din toată ţara.
Fostul primar al localitătii susţine chiar că obiecte de aur au apucat să fie scoase din altar unde s-a săpat şi imediat apoi s-a turnat un strat gros de ciment peste groapă.
Preotul Blaj a parasit apoi mănăstirea Baia de Arama. Părintele spune însă că altarul fusese deja profanat când a ajuns el la preot la Baia de Aramă.
Este sau nu aurul brâncovenilor ascuns sub mănăstire.
Un bătrân din Baia de Aramă, Nicolae Titerlea în vârstă de 80 de ani a declarat că zona nu ar fi străină de comori. “Comoara există, dar nu unde caută ei aici. Şi aurul lui Brâncoveanu este aici, şi plusul de bani ai lui Tudor Vladimirescu. Când a plecat el, n-a plecat cu banii pe cal la Bucureşti, banii sunt aici. Ştiu din legendele locale spuse de bătrâni. Şi mai e aurul lui Coşut, Coşut când a învins Ungaria a venit la Tarniţa, la prietenul lui, Hergot, a lăsat comorile aici şi a plecat să ceară sprijin sârbesc să ocupe tronul Ungariei. A fost rănit,
imobilizat la pat în Serbia şi niciodată nu a mai venit să-şi vadă aurul lăsat aici la Hergot. Am auzit că este detectată aici, sub masa sfântă dar nu este aici”, a spus Nicolae Titerlea.PREZENTARE MANASTIRE
Aceste legende au făcut ca prin jurul mănăstirii Sfinţii Voievozi să mişune zeci de căutători de comori. Totul a culminat cu un episod de acum câţiva ani, când chiar cu complicitatea unui preot, s-a săpat în biserica mănăstirii, într-o noapte. Acum, cercetătorii de la Muzeul de Istorie din Cluj au obţinut o autorizaţie de la Ministerul Culturii să sape la doi paşi de zidurile bisericii, monument de patrimoniu, pentru un aşa zis diagnostic
arheologic. “Este un diagnostic arheologic prin care se vor constata anumite lucruri la faţa locului. Nu pot să vă dau răspunsuri concrete pentru că nici eu nu le cunosc. De asta mă aflu aici. Este un diagnostic arheologic avizat de Ministerul Culturii, aşa cum se întâmplă la multe obiective în ţara asta”, a declarat arheologul Gheorghe Petrov.Numai că reprezentanţii bisericii spun că cercetătorii au făcut mai mult decât să pună un diagnostic arheologic. Şi au folosit pentru săpături persoane suspectate că în trecut ar mai fi căutat ilegal presupusele comori de sub mănăstire. “Este o autorizaţie emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor. Am fost înştiinţaţi de Direcţia Patrimoniu Cultural a judeţului
Mehedinţi, ne-am conformat punerii în aplicare, am venit la ora respectivă şi am constatat că persoana autorizată, un colectiv de cercetare arheologică format din trei specialişti coordonaţi de responsabilul ştiinţific al acestei cercetări, domnul Gheorghe Petrov au întreprins aici săpături cu un buldo-excavator. Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, de aici din localitate, asupra cărora planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu.”, a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, preotul Mihai Zorilă, care a şi sesizat Poliţia şi a cerut verificări.De aceeaşi părere este şi arheologul Gabriel Crăciunescu. „Din punctul meu de vedere este mai mult decât o evaluare de teren pentru că s-a trecut peste straturile arheologice şi s-a mers mult mai jos. În momentul acesta suntem deja în altă fază, s-a renunţat deja la ideea aceea a evaluării de teren şi se merge la sondarea stâncii să se caute altceva decât straturile arheologice”, a declarat Gabriel
Crăciunescu.Pe firul acestei poveşti au intrat şi poliţiştii sesizaţi de reprezentanţii Episcopiei din Tr. Severin şi au demarat o anchetă. „Poliţia Oraşului Baia de Aramă va demara o anchetă în acest sens şi vom lua măsurile legale ce se impun cu privire la cele constatate cu ocazia lucrărilor care se efectuează la Mănăstirea Sfinţii Voievozi”, a declarat inspectorul Tibi Octavian de la Poliţia din Baia de Aramă.
Şeful echipei de cercetare a fost invitat la poliţie pentru audieri. Şantierul va fi păzit în această noapte de patru poliţişti, iar mâine dimineaţă vor fi reluate cercetările arheologice.
